Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Zarva multa in Corint

Nu stiu daca ati putea sa va imaginati cum ar fi daca un misionar ar veni in unul din cele mai bogate orase europene, si ar fi sustinut de o biserica din sudul Romaniei, dintr-un oras mai putin bogat. Apoi, imaginati-va ca misionarul reuseste sa planteze o biserica. Acest fapt nu este deloc bizar, se intampla dar la alta scara si in zilele noastre, ma refer la cazuri similare comunitatatii antice crestine din Corint. In capitolul 11 din 2 Corinteni, intelegem ca Pavel a fost sustinut de bisericile din Macedonia despre care stim ca in acea perioada se confruntau cu probleme financiare.

Corintul era o adevarata capitala antica, la vremea lui un oras modern, recunoscut pentru aspectul multicultural pe care il avea. Comunitati asiriene, romane, macedoniene, evreiesti, egiptene, etc constituiau populatia din Corint, asemenea oraselor europene de astazi, care incep sa aibe populatii mixte. Acest fapt reprezinta o provocare pentru biserica zilelor noastre. Implinirea mandatului - ucenici din toate etniile este o sintagma posibila. Dar comunitatea din corint nu a fost o comunitate foarte primitoare pentru Pavel la inceput, si nici o comunitate care a sustinut sacrificial Marea Trimitere. Odata ce s-a realizat corectia in gandirea colectiva din Corint, lucrurile au mers foarte bine, si aceasta comunitate a promovat valori sfinte si a devenit un nucleu de sustinere.

Chemarea esentiala de a face ucenici si de a sprijini Marea Trimitere a fost inteleasa de bisericile din Macedonia. In orasele bogate, avem alte prioritati. Nu suntem axati pe ceea ce facem pentru oameni, ci pe ceea ce fac oamenii pentru noi. Iubim evaluarea, iubim critica si adoram dojeneala practicata de noi. Avem un standard moral atat de inalt incat barna din ochiul nostru este o sintagma care nu ni se mai aplica. Pentru cei care nu inteleg reprosul de mai sus, ii rog sa citeasca contrariul. Cred ca in timp esenta s-a pierdut, si avem foarte putin in comun cu ceea ce a insemnat chemarea lui Hristos. Astazi noi locuitorii ai oraselor precum Corintul de alta data ne credem sfinti, si curati fara sa empatizam cu cei care nu il cunosc pe Hristos. Am invetat noi ritualuri si functii bisericesti. Institutia triumfa si sufoca familia comunitara. "Dar avem succesiune apostolica".

Succesiunea apostolica inseamna altceva. Pastori cu haine frumoase, cravate elegante, masini scumpe, in cele mai multe cazuri nu au nimic in comun cu mantia lui Hristos, cu acea chemare sfanta la slujire si la sacrificiu. Pseudocrestinii care critica, si nu se jertfesc denigreaza imaginea chemarii lui Hristos.

Daca am reveni la esenta, am intelege ca unitatea, sacrificiul, orientarea pe scop si valori sunt ingredientele esentiale unei trairi crestine. Nu este suficienta logica si expunerea argumentata, ele sunt esentiale pentru intelegerea filozofiei de lucrare. Dar este important sa ne implicam, avand relatii armonioase, si traire sacrificiala, facand ucenici - urmasi ai lui Hristos.

Nu exista pastori, preoti "ordinati doar prin punerea mainilor" in lucrarea lui Dumnezeu ca functii sacramentaliste, exista doar lideri care inspira si fac ucenici - urmasi ai lui Hristos.

Oamenii mor far Hristos ! Oameni buni lasati scaunele si functiile, lasati parerile celorlalti despre voi, lasati obsesiile imaginii de sine, haideti sa fim lideri care inspira si umplu pamantul cu fii si fice de Dumnezeu ! Mai putina critica corinteana si mai mult sacrificiu din Macedonia !

Inapoi la esenta, e prea multa zarva in Corint....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu